Pensiile îngheaţă, angajările se blochează, impozitele se măresc. Strategie de criză sau criză de strategie?


Strategia fiscală a Guvernului pentru următorii trei ani: blochează angajările, îngheaţă pensiile, menţine cota unică şi TVA la aceleaşi niveluri şi măreşte impozitele pe case şi maşini. Între timp, trebuie să facem faţă unei eventuale crize financiare şi, eventual, să supravieţuim. De ce încalcă Guvernul legile şi vrea să strângă cureaua, din nou,  tocmai acum? E posibil ca PDL să pregătească o campanie electorală care implică fonduri uriaşe şi, deci, face economii pentru ca anul următor să continue programul de „investiţii publice”. A doua ipoteză  ia în calcul iminenţa unei noi crize economice, deşi preşedintele şi premierul neaga oficial. Aşa s-ar explica atât strania şedinţă de urgenţă a preşedintelui, cât şi vizita premierul Emil Boc în China, în căutare disperată de finanţare. Ce se ascunde în spatele noului program de reducere a cheltuielilor publice?

Singura strategie a guvernului Boc e austeritatea

Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor, a anunţat că Guvernul a aprobat strategia bugetară pentru 2012-2014, care include parametrii macro-economici conveniţi cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Strategia presupune sistarea acordării tichetelor de masă, cadourilor, primelor şi vacanţelor pentru angajaţii din instituţiile publice, până în 2014. Guvernul intenţionează că blocheze angajările din sistemul public şi să introducă interdicţii la achiziţia de autoturisme, mobilier şi chiar aparatură birotică. Strategia bugetară se completează cu îngheţarea pensiilor pentru următorii trei ani, amânarea alocării a 6% din PIB educaţiei după cum se specifică în LEN şi creşterea impozitelor la case şi maşini.

Guvernul speră să economisească pentru… a putea cheltui mai abitir


Prin strategia înaintată, Guvernul estimează că va economisi aproximativ 10 miliarde de lei în 2012 şi 11 miliarde în 2013. Cu toate acestea, Executivul intenţionează să continue programul de investiţii care, pentru 2012, va presupune fonduri în valoare de circa 43 de miliarde de lei, aproximativ 50 de miliarde pentru anul consecutiv şi peste 55 de miliarde de lei pentru 2014.

Cât timp investiţiile se fac prin firmele politicienilor, le putem numi cheltuieli


Nu de puţine ori cabinetul Boc a utilizat termenul de „investiţie” ca să mascheze afacerile murdare ale politicienilor. De fapt, guvernanţii au reuşit să denatureze înţelesul cuvântului în aşa fel încât să justifice orice cheltuieli, oricât de absurde şi inutile ar fi. În definitiv, nu există nicio deosebire între cheltuieli de consum şi investiţii, din moment ce ambele se fac din banii contribuabililor, sau dacă se realizează prin firme căpuşă.

Strategia încalcă atât Legea pensiilor, cât şi Legea Educaţiei Naţionale


Strategia fiscal-bugetară a Guvernului încalcă Legea pensiilor, intrată în vigoare la începutul acestui an, care prevede că pensionarii care au lucrat în condiţii deosebite de muncă vor beneficia de o majorare.

Nici Educaţia nu va beneficia de mărirea bugetară convenită prin Legea Educaţiei Naţionale care prevede alocarea a 6% din PIB. Conform declaraţiei ministrului Ialomiţianu, nu există un cadrul sustenabil, prin urmare învăţământul va trebui să mai aştepte până după 2014.

O majorare „echitabilă” a impozitului cu 300%


Aferent strategiei bugetare, Guvernul intenţionează să menţină cota unică şi TVA neschimbate până în 2014, în ciuda promisiunilor anterioare cum că TVA ar putea reveni la nivelul anterior crizei, respectiv 19%. Suplimentar, Executivul doreşte să crească impozitele la maşini şi terenuri pe baza unei grile echilibrate, echitabile şi funcţionale, în opinia ministrului Ialomiţianu.

Noua grilă „echitabilă” implică dublarea impozitului pentru maşinile cu capacitate cilindrică de peste 2.000 de centimetri cubi. Tot într-o notă de „echilibru, echitate şi funcţionalitate” a fost gândit şi impozitul pe clădiri care va fi majorat cu 65%, pentru prima clădire în afara celei de la adresa domiciliului, cu 150%, pentru ce-a de-a doua, şi cu 300% pentru ce-a de-a treia şi următoarele.

Pe baza acestei noi grile de impozitare, Guvernul estimează că va obţine peste două miliarde de lei până în 2014.

Reducerea cheltuielilor e de bun augur doar dacă se face raţional


În spirit liberal, reducerea cheltuielilor publice reprezintă o iniţiativă lăudabilă, cu o singură condiţie: să se facă raţional şi calculat – ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat şi în cazul acestei strategii fiscale. Orbiţi de mania egalitarismului, o veche marotă comunistoidă, guvernanţii au crezut că efectuând tăieri uniforme, pot obţine economii la bugetul de stat, ignorând consecinţele.

Însă, după cum bine ştim, unele servicii publice sunt mai importante decât altele, prin urmare se impunea o abordare pe domenii şi sectoare. E de-a dreptul absurd ca reducerea cheltuielilor să se realizeze în masă, indiferent de minister sau instituţie. Degeaba se aplică măsuri restrictive în Ministerul Educaţiei, spre exemplu, dacă alte instituţii, mai mult sau mai puţin inutile, înghit în continuare banul public.

Două ipoteze privind motivaţiile din spatele maniei econimisirii iraţionale


După cum era de aşteptat de la un planificator central, restructurarea fiscală n-a ţinut cont de serviciile publice pe care contribuabilii le-au achiat aprioric, prin taxe şi impozite, şi de care în mod normal ar fi trebuit să beneficieze. În schimb, strategia a fost prost alcătuită, interzicându-se până şi achiziţiile banale de care niciun birou nu se poate disepensa.

Fireşte, „mania economisirii iraţionale” ar trebui să ne pună pe gânduri, mai ales în contextul în care e poate pentru prima oară când cabinetul guvernamental renunţă la retorica relansării consumului. Prin urmare, de ce vrea Guvernul să strângă cureaua tocmai acum?

Prima ipoteză se leagă de alegerile electorale din 2012. Ar fi rezonabil să credem că partidul de guvernământ pregăteşte o amplă campanie electorală care implică fonduri uriaşe şi, deci, face economii pentru ca anul următor să continue programul de „investiţii publice”.

Ce-a de-a doua ipoteză  ia în calcul iminenţa izbucnirii unei noi crize economice. Asta ar însemna că preşedintele şi premierul sunt la curent cu situaţia precară a economiei, dar la fel ca şi în 2008, neagă în mod oficial orice speculaţie. Această ipoteză ar putea explica şedinţa de urgenţă a preşedintelui şi vizita premierul Emil Boc în China.

|  12.08.2011

Advertisements
By mareaglorie Posted in OPINII

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s