CASTELUL BRAN – INTRE MIT SI REALITATE


 

 

PASUL RUCAR – BRAN

Supranumit si ,,o poarta in Carpatiˮ, ce face legatura intre Muntenia si Transilvania, Culoarul Rucar – Bran reprezinta fara indoiala una dintre cele mai importante atractii turistice de pe intreaga suprafata a lantului muntos.

Fiind situat la o inaltime de  aproximativ 1254 metri, culoarul se distinge prin peisaje montane fermecatoare, de un pitoresc inegalabil.

Din punct de vedere geografic, acesta  se desfasoara pe directia principala nord-est–sud-vest, pe o distanta de

aproximativa de  22 de km, intre cele doua localitati care ii dau si numele: Rucar si Bran

. Situat in grupa Muntilor Bucegi a Carpatilor Meridionali, Culoarul Rucar – Bran desparte masivele Bucegi si Leaota de

Muntii Piatra Craiului si Muntii Iezer– Papusa, oferind de-a lungul intregii sale intinderi privelisti ce incanta necontenit

ochii trecatorilor.

Accesul in acest taram de vis al plaiurilor montane se face foarte usor, fiind strabatut de drumul national care leaga Brasovul de

Campulung. Renumit pentru serpentinele ametitoare si nesfarsite, Culoarul Rucar – Bran surprinde prin numeroasele

obiective turistice din zona.

INSA AZI VOM VORBI PE CASTELUL BRAN .
SURSA : WWW. TURISM LAND .RO
culoarul_Rucar_Bran1Culoarul-Rucar-BranCuloarul-Rucar-Bran-2
culuarul-rucar-bran1

           IMPORTANTA PASULUI RUCAR -BRAN DATEAZA INCA DIN PERIOADA  IMPERIULUI ROMAN CAND SUNT MENTIONATE LEGIUNI  CARE PATRUND IN  TRANSILVANIA  PRIN INTERIORUL ACESTUIA   .

MAI TARZIU , IN EVUL MEDIU DEASEMENEA TRECATOAREA ESTE ATESTATA DOCUMENTAR CA  UN CULOAR  DE TRECERE  PENTRU NUMEROASE POPOARE MIGRATOARE VENITE  DIN STEPELE ASIEI .

DUPA CRISTALIZAREA  SI CRESTINAREA  STATULUI MAGHIAR IN JURUL ANULUI 1003  ,ACESTA ADOPTA O POLITICA EXTERNA DE EXPANSIUNE TERITORIALA  INCLUSIV IN SPATIUL CARPATO-DUNAREAN .

DIN CAUZA NUMEROASELOR INCURSIUNI ALE  POPOARELOR MIGRATOARE  IN TERITORIILE PROASPAT OCUPATE DE FINO-UGRICI  CONCOMITENT  CU INTEMEIEREA  MUNTENIEI CA STAT FEUDAL INDEPENDENT  LA SUD DE TRANSILVANIA  ,LUDOVIC 1 DE ANJOU CONSIDERA NECESARA CONSTRUIREA MAI MULTOR CETATI CARE SA APERE IMPERIUL UNGURILOR ASTFEL INCAT EL ESTE CEL CARE IN ANUL  1377 DISPUNE INTEMEIEREA CETATII BRAN CU ROL  DE APARARE .

LUDOVIC DE ANJOU

Trebuie mentionata Insa   realitatea  scriptica ce justifica  faptul ca cetatea a fost ferita de episoade istorice majore,astfel incat

toate conflictele militare ce au avut ca teatru de operatiuni trecatoarea Branului au fost  confruntari regionale, de o importanta     secundara, desfasurate cu efective militare modeste.

PRINCIPALUL  ACTOR  CU CARE IMPERIUL MAGHIAR ISI DISPUTA  TERITORIILE CUCERITE ,IMPERIUL OTOMAN ,CONSIDERA CA  II ESTE MAI USOR  SA TREACA CU SOLDATII SAI  PRIN BALCANI CATRE SERBIA SI MAI APOI DIRECT IN UNGARIA  DECAT SA OCOLEASCA  PRIN TRECATORILE MUNTILOR CARPATI CONSIDERATE FOARTE PERICULOASE  .

CONSTRUIREA FORTIFICATIEI DE LA BRAN A COINCIS DE ALTFEL SI CU DORINTA POPULATIEI LOCALE EXISTENTE DE ATUNCI CARE DOREA SA-SI CONSOLIDEZE AUTONOMIA  .

IN URMA CONSTRUCTIEI IN ANUL 1377 ,ORASUL BRASOV A FOST RIDICAT IN RANG SI A FOST NUMIT RESEDINTA REGALA .

MATERIALUL DIN CARE S-A CONSTRUIT  A FOST PIATRA IAR LOCUL  A FOST ALES  PE FUNDAMENTUL ALTEI FORTIFICATII DIN LEMN  CONSTRUITE DE CAVALERII TEUTONI CU UN SECOL IN URMA .

O DATA CU ATESTAREA EI IN ACTE IN ANUL 1382 ,CETATEA A LUAT  IN DOMENIUL EI SATE INTREGI CU POPULATIE CU TOT  .

AMINTIM AICI SATELE  BACIU ,CERNATU ,TURCHES ,TARLUNGENI , ZIZIN, PURCARENI ,CRIZBAV ,APATA , ZARNESTI SI TOHAN .

GARNIZOANA CETATII BRAN ERA CONSTITUITA DIN MERCENARI DE APROXIMATIV 20 DE OAMENI CARE AVEAU ROLUL  MENTINERII ORDINII  PE TIMP DE PACE  SI OPUNERII DE REZISTENTA  IN CAZUL UNUI CONFLICT  CU DOMNUL MUNTENIEI ,PANA CE ALTE CONTINGENTE DE MILITARI VENEAU SPRE AJUTOR DIN ALTE PARTI ALE IMPERIULUI UNGAR .

LA SFARSITUL SECOLULUI AL 14 –LEA CAND PERICOLUL OTOMAN LOVEA ATAT TARA  ROMANEASCA -MUNTENIA CAT SI IMPERIUL UNGURESC  CATEVA  CONFLICTE CU TURCII AU FACUT DIN MUNTENIA DIN TARA INAMICA IN TARA PRIETENA O DATA CE ACUM EXISTA UN DUSMAN COMUN .

ASTFEL DOMNULUI MUNTENIEI, MIRCEA CEL BATRAN I S-A DAT SPRE ADMINISTRARE CASTELUL BRAN  CA SEMN AL PRIETENIEI CELOR 2 FORMATIUNI STATALE MEDIEVALE .

MIRCEA CEL BATRAN

DIN PACATE ACEASTA ADMINISTRARE A  FOST  FACUTA DOAR PE TIMPUL VIETII LUI,URMAND  CA MAI APOI  CETATEA SA REINTRE SUB ADMINISTRATIA IMPERIULUI .

ACEST LUCRU A FOST DE BUN AUGUR PENTRU IMPERIUL UNGURESC PENTRU CA DOMNITORUL TARII ROMANESTI ,ALEXANDRU ALDEA A ACCEPTAT LA CATIVA ANI DUPA MOARTEA LUI MIRCEA CEL BATRAN  SUZERANITATEA IMPERIULUI OTOMAN ASUPRA TARII SI A PARTICIPAT IMPREUNA CU TURCII LA INCURSIUNI IN TRANSILVANIA CU  SCOPUL DE A COMITE  JAFURI SI ATROCITATI .

CEA MAI MARE IMPORTANTA A CASTELULUI S-A   RELIEFAT  INTRE ANII 1441 -1456 CAND IANCU DE HUNEDOARA ,VOIEVOD ROMAN ,DISPUNE  DE ADAUGAREA LA CETATE A TURNULUI DE EST  ,PREZENT SI ASTAZI SPRE  VEDERE TURISTILOR .

354px-Iancu_Hunedoara

IN  ANUL 1476 IN DIFERITE DOCUMENTE DE EPOCA SE ATESTA FAPTUL CA CETATEA BRAN ISI PIERDUSE DOMENIUL  .

TOT IN ACEST AN SE STIPULA UN IMPORTANT FLUX ECONOMIC INTRE TRANSILVANIA SI MUNTENIA .

DE LA ANUL 1498 CETATEA BRAN REINTRA SUB AUTONOMIA ORASULUI BRASOV ,AUTORITATE TRANSFERATA DE LA REGALITATEA MAGHIARA PRIN  REGELE VLADISLAV AL 2 LEA JAGELLO  IN SCHIMBUL UNOR IMPRUMUTURI DE BANI {FLORINI}.

–   SUB AUTONOMIE BRASOVEANA CETATEA RENASTE SI I SE MAI CONSTRUIESTE INCA UN TURN IN CENTRU .

RAND PE RAND SUNT ATESTATE MARSALUIRI SPORADICE   ALE DOMNITORILOR MUNTENI VLAD TEPES ,RADU DE LA AFUMATI ,MIHAI VITEAZU SI ALTII ,UNII PENTRU COOPTAREA  SUSTINERII  IMPOTRIVA OTOMANILOR ,ALTII PENTRU” PEDEPSIREA”  IMPERIULUI UNGURESC .

IN ANUL 1612 CETATEA A TRECUT IARASI SUB JURISDICTIA PRINCIPELUI TRANSILVANIEI   CA  SI PRADA PENTRU CONFLICTUL PE CARE IL AVEA CU POPULATIA LOCALA A BRASOVULUI CARE SE DADUSE DE PARTEA DOMNITORULUI MUNTEAN ;   DAR NU PENTRU MULT TIMP .

UN AN MAI TARZIU     –   1613  —    IMPERIUL OTOMAN CARE CAPATASE O INFLUENTA COPLESITOARE  VA SCHIMBA PRINCIPELE ,PUNANDUL IN LOC PE GABRIEL BETHLEN  CARE ISI VA  LUA CETATEA SUB ADMINISTRATIE PERSONALA .

 Gabriel Bethlen  PRINCIPE AL TRANSILVANIEI

SUB JURISDICTIA ACESTUIA CASTELUL BRAN A FOST REDECORAT SI IMBUNATATIT  URMAND CA LA ANUL 1625 SA FIE REDAT ADMINISTRATIEI LOCALE A BRASOVULUI ,INSA FARA APROAPE JUMATATE DIN DOMENIUL INITIAL SI CU CLAUZE   NENUMARATE ,PRINTRE CARE  AMINTIM CEA REFERITOARE LA  PLATA  UNEI TAXE  ANUALE  FOARTE COSTISITOARE PENTRU CETATENI .

DE ABIA IN  1651 CETATEA BRAN REINTRA SUB JURISDICTIA BRASOVULUI PE DEPLIN .

LA ANUL 1687 TRANSILVANIA INTRA OFICIAL IN COMPONENTA IMPERIULUI HABSBURGIC  DAR CETATEA ,MENTIONATA DEJA IN ALTE ACTE SI SUB NUMELE DE CASTELUL BRAN  RAMANE SUB ADMINISTRAREA  REGIONALA  A SASILOR SI SECUILOR BRASOVULUI INSA IMPORTANTA ECONOMICO-MILITARA SE REDUCE TREPTAT.

Imperiul-Habsburgic

–  

 

 

 

 

 

 

 

 

   IN  ANUL 1706 VAMA SI MUNTII DIN JURUL BRANULUI INTRA SUB  ADMINISTRATIE EXCLUSIV  HABSBURGICA  IAR IN 1723 ASISTAM LA O RENOVARE DIN TEMELII A CASTELULUI DAR IN ANII CE VOR URMA ACESTA VA intra DEFINITIV  într-un proces de pierdere treptata a importantei militare.

–   ASTFEL DIN A 2 A JUMATATE A SECOLULUI AL 18 LEA  VAMA VA AJUNGE SA FIE PAZITA DE OAMENI DEDICATI ANUME ACESTEI INDELETNICIRI,  NUMITI GRANICERI  IAR    vechea cetate medievala VA PIERDE  rolul de centru al sistemului defensivei  al trecatorii Bran, fiind folosita mai mult ca o resedinta domeniala.

DECADEREA IMPORTANTEI  CETATII A PRIMIT  LOVITURA DE GRATIE CAND  S-A DESCHIS O ALTA VAMA LA PAJURA  IN ANUL 1836 .

IN ANUL 1888 CETATEA ESTE OCUPATA DE CATRE OFICIUL SILVIC AL BRASOVULUI .

DIN ACEL MOMENT INCEP A  LOCUI BRIGADIERI SILVICI ,PADURARI SI OCAZIONAL INSPECTORI SILVICI VENITI DE LA BRASOV .

OFICIUL SILVIC A DETINUT INTREAGA CETATE PANA LA UNIREA DIN 1918 .

NOTAM INSA CA IN ANUL 1916  ,CU OCAZIA INSCAUNARII REGELUI IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR CAROL AL 4 LEA PRIMARUL BRASOVULUI KARL SCHNELL  A DORIT SA DEA CA UN CADOU DE BUN VENIT ACESTUIA NTREGUL DOMENIU DE LA BRAN , DORINTA CARE INSA NU S-A MAI CONCRETIZAT IN MOMENT CE IMPERIUL AUSTRO-UNGAR URMEAZA IN URMATORII 2 ANI SA SE DISTRUGA ,IN LOCUL ACESTUIA RASARIND ROMANIA MARE .

IN CONTEXTUL NOII SITUATII POLITICO-ADMINISTRATIVE , ACELASI PRIMAR KARL SCHNELL , URMEAZA A INAINTA  OFERTA DE  CEDARE A DOMENIULUI BRAN DE DATA ACEASTA REGINEI MARIA A  ROMANIEI IN ANUL 1920 .

ReginaSoldat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ACEASTA L-A LUAT SI RESTAURAT ,REDANDU-I FRUMUSETEA  MEDIEVALA  .

LA RESTAURAREA SA A LUCRAT ACELASI ARHITECT DE LA  CASTELELE  PELES SI PELISOR .

IN ACEST PROIECT S-AU  REALIZAT :

–          RIDICAREA A INCA 2 TURNURI PENTRU SCARI

–           GURILE DE TRAGERE AU FOST   TRANSFORMATE IN FERESTRE –

–           SOBELE SUNT SI ELE  MODERNIZATE  .

– RACORDAREA LA UTILITATILE SECOLULUI 20 NU AU RAMAS PE PLAN SECUND  ASTFEL INCAT IN ANUL 1932 REGINA MARIA A ORDONAT CONSTRUIREA UNEI UZINE ELECTRICE , LA CARE AU FOST RACORDATE SI ALTE 3 COMUNE DIN IMPREJURIMI .

– TOT IN ACEST TIMP S-A CONSTRUIT ADIACENT O ALTA CENTRALA HIDROELECTRICA PE RAUL TURCU ,RAU INVECINAT CASTELULUI .

– S-A PUS DEASEMENEA INSTALATIE TELEFONICA SI

– S-A CONSTRUIT UN ASCENSOR ,DAT FIIND FAPTUL  CA BRANUL ARE NU MAI PUTIN DE 4 NIVELE .

– NU AU LIPSIT NICI RACORDAREA LA APA RECE SI CALDA SI CONSTRUIREA CANALIZARII PALATULUI .

–  ALIMENTAREA CU GAZ S-A DAT SPRE FOLOSIRE  IN ANUL 1946 .

IN CATEVA CUVINTE PUTEM SPUNE CA REGINA MARIA A SCHIMBAT DE-A DREPTUL FATADA  SI INTERIORUL CASTELULUI   CONSOLIDANDU-L SI REDANDU-I ASPECTUL DE ODINIOARA  PRIN PASTRAREA ARHITECTURII  ANCESTRALE  .

TOT IN ACEST TIMP DOMENIUL BRANULUI A FOST EXTINS PRIN  COOPTAREA FANETELOR DIN APROPIERE SI CUMPARAREA PADURII MAGURA DIN VECINATATE .

DUPA MOARTEA REGINEI , CONFORM TESTAMENTULUI  MOSTENITOARE A FOST DESEMNATA ILEANA ,SORA LUI CAROL AL 2 LEA .

ACEASTA LOCUIA DEJA IN AUSTRIA CU SOTUL SAU ,ANTON DE HABSBURG  DAR CU TOATE ACESTEA  A CONTINUAT IN MARE MASURA  ACTIUNILE MAMEI SALE LA RESEDINTA  IN SPECIAL DUPA ANUL 1940  CAND SE STABILESTE DEFINITIV IN ROMANIA .

O data cu abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, printesa Ileana – împreuna cu sotul si copiii ei  vor  parasi România, lasând Castelul Bran în custodia statului român.

–  DIN ANUL 1948 SUB REGIM COMUNIST RUSESC PANA IN ANUL 1956 DESI AFLAT  IN PATRIMONIUL STATULUI ROMAN  ,CASTELUL ESTE ABANDONAT SI  DEVASTAT  ,PIERZNADU-SI ALTFEL O MARE PARTE DIN MOBILIERUL CARE L-A FACUT REMARCAT  , LIVEZILE BOGATE SI ALTE  CASUTE DIN LEMN FAURITE PE TIMPUL REGINEI MARIA .

DE ABIA  PESTE 10 ANI ,PE   28 aprilie 1957  ESTE REDESCHIS PENTRU PUBLICUL LARG CA MUZEU DE ISTORIE MEDIEVALA  .

IN ANUL 1987 CASTELUL A INTRAT INTR-O AMPLA RESTAURARE DAT FIIND FAPTUL CA SECOLELE DE EXISTENTA SI-AU PUS AMPRENTA  ,CUMULAT CU  ABANDONAREA DIN 1947 PANA IN 1956  SI CU  DELASAREA ADMINISTRATIEI LOCALE BRASOVENE  DE MAI INAINTE DE 1920 CAND CASTELUL DEVENISE  OFICIU SILVIC  LOCAL .

LUCRARILE AU DURAT 5 ANI   IAR DUPA ANUL 1989 AU FOST FACUTE EVAZIV .

IN ANUL 2000 CASTELUL A FOST REVENDICAT DE URMASII DE HABSBURG , DOMINIC SI SURORILE SALE ,DESCENDENTII PRINTESEI ILEANA DE ROMANIA .

646x404

 

INAINTEA RETROCEDARII SALE DIN 2009 Ministerul Culturii a dispus mutarea colecțiilor aparținând statului român de la Castelul Bran la Vama Medievală .

Pentru a putea redeschide muzeul, familia de Habsburg a remobilat castelul cu obiecte din colecția personală.

Redeschiderea oficială muzeului s-a realizat la 1 iunie 2009  DAR CASTELUL NU SI-A MAI RECAPATAT STRALUCIREA DIN ANII DE GLORIE  DAT FIIND   FAPTUL CA DECORATIUNILE INTERNE ALE CASTELULUI LIPSEAU CU DESAVRSIRE  ……

INSA PUTEM ADMIRA SI ASTAZI USILE DIN LEMN MASIV DATATE DE CATEVA SECOLE , PLAFONUL FORMAT DIN GRINZI LA FEL DE VECHI CA SI CONSTRUCTIA   ,ARHITECTURA  INCAPERILOR ,LEGENDELE LOCULUI SI ALTELE .

                                             LEGENDA  CONTELUI DRACULA :

IRLANDEZUL BRAM STOKER S-A INSPIRAT IN CARTEA SA ,”CONTELE DRACULA “DE  FOLCLORUL EST EUROPEAN SI BALCANIC IN CARE  AR EXISTA PERSOANE MOARTE  CARE FAC RAU FAMILIILOR LOR  NUMITE  DUPA. REGIUNE  MOROI, STRIGOI , VAMPIRI, ETC.

IN CARTEA SA APARUTA IN ANUL 1897 BRAM STOKER S-A FOLOSIT DE ACEASTA CREDINTA  LOCALA   ANIMAND PERSONAJE  FANTASMAGORICE  .

GRAVITATEA PE CARE A AVUT-O ACEASTA CARTE A  CONSTAT IN FAPTUL CA EL ,DESI NEINSTRUIT PE DEPLIN  IN ALE ISTORIEI ROMANESTI –UNGURESTI   PENTRU A FACE CREDIBILA CARTEA, ACEASTA  SCRIE CA  AR FI EXISTAT UN ANUME DRACULA CA SI DOMNITOR AL TARII MUNTENESTI CARE ERA UN OM CRUD SI TRAGEA IN TEAPA OAMENII  .

DE LA ACEASTA GRESEALA PANA LA ASOCIEREA LUI DRACULA CU VLAD TEPES DE CATRE TOATA LUMEA NU A  FOST DECAT UN PAS .

CASTELUL BRAN

 

 

 

 

 

 

 

CASTELUL BRAN castel_bran_aka_dracula_castle

 

 

 

CASTELUL BRAN ,CASTELUL CONTELUI DRACULA :

ACEASTA SCORNEALA , IMPAMANTENITA  IN MEMORIA OAMENILOR DIN TOATA LUMEA PRIN INTREMEDIUL AMERICII ARE LA BAZA CALATORIA UNOR TURISTI DE NATIONALITATE AMERICANA  ACUM 3 DECENII  ,CAND,  AJUNSI IN FATA CASTELULUI BRAN, ALIMENTATI DE UN GRAM DE  ISTORIE  SI INFLUENTATI DE ROMANUL LUI BRAM STOKER AU SPUS .

“ACESTA TREBUIE SA FIE  CASTELUL CONTELUI DRACULA “

IDEEA A LUAT AMPLOARE DESI AUTORUL CARTII NU PLASEAZA  GEOGRAFIC ANUME   CASTELUL CONTELUI   IN OPERA SA  .

DE ACEEA TURISTII DE ASTAZI CARE VIZITEAZA CASTELUL ,VENITI DIN TOATA LUMEA AU MARI ASTEPTARI DAR, CONFORM PERSONALULUI  PLEACA DEZAMAGITI CA NU L-AU VAZUT PE CONTE  IAR CASTELUL NU ESTE ATAT DE INSPAIMANTATOR PRECUM CITISERA SI AUZISERA IN CARTE  .

CU TOATE ACESTEA DOMENIUL BRAN SE BUCURA DE CEI MAI MULTI TURISTI VENITI IN ROMANIA IN FIECARE AN FAPT CE II CONFERA NOTORIETATE SI IMPORTANTA INTERNATIONALA , IMPORTANTA DE ALTFEL CUVENITA PENTRU UN CASTEL INCARCAT  DE  O ISTORIE DE 7 SECOLE .

PARTER
Intrarea in Castelul Bran se face la capatul unor scari de piatra roase de vreme.
Usa de lemn masiv poarta pecetea vremii iar ferestrele de la acest nivel sunt zabrelite.

Camera de garda
Este prima incapere de la parterul Castelului Bran fiind amplasata in turnul de sud prezintă spre nord o uşă cu ancadrament de piatră în stil gotic transilvănean, care se deschide spre un gang, odinioară închis probabil de o hersă, distingându-se în pereţi nişte canale verticale.
Caminul specific romanesc, amenajat in perioada interbelica, candelabrul de fier cu ornamente stilizate si vasele masive de metal din sec. al XVIII-lea si al XIX-lea completeaza spatiul expozitional.

Capela Principelui Mircea
Amplasata la baza turnului de veste, capela a fost amenajata si pictata in anul 1927 de catre Arthur Verona in stil neobizantin.
Catapeteasma a fost adusa de la muntele Atos iar in capela a fost depus sarcofagul Principelui Mircea, decedat in anul 1916 ca urmare a epidemiei de febra tifoida din timpul primului razboi mondial.

bran_parter_0
ETAJ 1
Dormitorul Reginei Maria
Dormitorul Reginei Maria este decorat intr-un stil eclectic, personal, elementele Art-Nouveau coexista cu cele de inspiratie bizantina si renascentista.
Mobilierul, realizat la comanda Reginei Maria este amplasat de jur imprejurul peretilor:
• masutele hexagonale cu un decor Art-Nouveau
• masute crestate cu rozete romanesti
• scaunelul rustic
• jiltul neobrancovenesc
Se remarca divanul acoperit cu perne decorative, biroul cu elemente ale Renasterii engleze, fotoliul tapitat cu piele, paravanul pentru semineu din fier forjat si cuvertura de masa cu motive florale lucrata manual cu matase naturala.
Sunt expuse o serie de obiecte sacre: icoane, sfesnice, un iconostas, o candela, un crucifix, o statueta Pieta cu un soclu sub forma de capitel baroc si obiecte de arta orientala: vase de ceramica si metal din sec. al XVIII-lea si al XIX-lea si doua covoare orientale.
Florile erau un element decorativ obligatoriu in interioarele create de Regina Maria, oferind gratie si feminitate incaperilor.
Pentru dormitor a fost aleas crinul, asa cum apare in imaginea de epoca, acesta fiind si simbolul Reginei Maria.

Sala gotica
In sala cu boltire in ogiva si usile decorate cu motivul vulturului bicefal preluat de pe lada de Renastere tarzie datata 1736, realizate in perioada interbelica odata cu semineul de zidarie, sunt expuse lucrari de arta gotica:
• sculptura in lemn de cires Sfanta Ana, Fecioara Maria, Iisus-copil
• statueta de piatra Madona cu Pruncul
• un panou de altar pictat reprezentand un episcop
Mobilierul gotic este reprezentat de o masa din sec. al XIV-lea, folosita probabil intr-o manastire si o lada sculptata din sec. al XVI-lea.

Salonul mare
Ultima camera a etajului I din Castelul Bran, prezinta pe latura de nord, silueta drapata pictata in fresca de langa usa scarii secrete aminteste de vizita doamnei Stanca, sotia lui Mihai Viteazul, si fiul acesteia, Nicolae Patrascu, in anul 1600.Semineul de zidarie cu elemente de lemn si metal este decorat cu un ornament metalic in stil Secession.
In perioada interbelica, Regina Maria a amenajat in acesta camera “Salonul mare”, astazi fiind expusa o garnitura de sufragerie lucrata probabil intr-un atelier regional german in sec. al XIX-lea, achizitionata de muzeu.

ETAJ 2
Cameră de trecere
Încăperea prezintă patru uşi din lemn pictat cu motive săseşti pe fond verde cu flori şi un şemineu cu cahle pictate cu motivul arborelui vieţii sub forma vasului cu flori. Ca mobilier este prezentat un jilţ în stil neoromânesc de la începutul sec. al XX-lea, sculptat cu antrelacuri.

Salonul Biedermeier
Încăperea cu soba decorată cu cahle pictate de meşterii saşi, expune o garnitură austriacă în stil Biedermeier din secolul al XIX-lea, un mobilier de salon, comod, sobru, elegant prin frumuseţea curburilor, realizat din lemn masiv de nuc şi decorat cu intarsii din lemn de lămâi, şi un secreter german din sec. al XIX-lea, decorat cu încrustaţii din os gravat cu scene de inspiraţie biblică.

Dormitorul Regelui Ferdinand
Camera păstrează în colţul dinspre nord-vest soba din plăci de faianţă italiană, decorată cu peisaje şi reprezentări grafice ale virtuţilor, realizate în tonuri de albastru şi datată 1762. Interiorul prezintă obiecte de mobilier cu o diversitate de forme şi motive caracteristice stilului baroc sau decorate cu ornamente neorenascentiste şi neogotice, unele prezentând unitate de stil cu uşile încăperii. Principala piesă de mobilier, patul cu baldachin, în stil baroc, împreună cu prie-dieu-ul, garnitură cu patul au fost dăruite Reginei Maria de actriţa Marioara Voiculescu. Atmosfera preferată de suverană este completată de obiecte sacre: o candelă, o icoană şi piese de artă populară românească: vase de ceramică şi frumosul covor basarabean.

Sufrageria
Camera cu plafonul format din grinzi pictate cu motive geometrice, vegetale şi blazoane ale unor oraşe din Transilvania, cu ferestrele fixate pe vechile guri de tragere cu ambrazuri şi banchete, iar şemineul decorat cu cahle săseşti pictate cu motivul arborelui vieţii şi prevăzut cu o banchetă, adăpostea în perioada interbelică “Salonul Regelui Ferdinand”. Cele două uşi ale încăperii sunt pictate cu motive săseşti din zona Rupea. Garnitura de sufragerie expusă, realizată în sec. al XIX-lea în stil neobaroc este sculptată în lemn masiv cu mascaroni, cariatide, ornamente zoomorfe şi vegetale, iar ceasul cu pendul aminteşte de piesele englezeşti aşa numitele “ceasuri bunic” prezentând în decoraţie crucea gamată, simbolul Reginei Maria.

Donaţia Nicolae Baciu
Prezentată în vechiul dormitor de musafiri Doria din perioada interbelică şi transformat în timpul Arhiducesei Ileana în camera copiilor, donaţia grupează o colecţie de tablouri, obiecte de artă decorativă colecţionate de dl. Nicolae Baciu, avocat, fiu al Branului, care în perioada comunistă a plecat în exil, stabilindu-se la Cannes, în Franţa. Mai sunt expuse cărţi publicate în perioada exilului şi documente. Încăperea păstrează grinzile pictate din perioada interbelică, uşa pictată şi şemineul de cărămidă.

Cameră de trecere
În spaţiul destinat camerei tiroleze din perioada interbelică s-a realizat o cameră de trecere cu deschideri pe cele patru laturi. Se remarcă o vitrină în stil neobaroc, din sec. al XIX-lea sculptată pe cele două lezene cu ghirlande de fructe.

Salonul neorococo
Pe turnul de vest în locul călcătoriei şi camerei cu lenjerie din perioada interbelică au fost amenajate două încăperi cu mobilier neorococo din sec. al XIX-lea. Decoratorul August Bembe din Mainz alege pentru aceste piese pline de eleganţă şi fantezie un finisaj pretenţios cu suprafeţe aurite şi pictate cu flori şi personaje în vestimentaţie de epocă.

Sala cu mobilier rustic
Încăperea prezintă uşa pictată pe fond verde cu motive florale săseşti, iar soba este decorată cu cahle săseşti pictate în sec. al XIX-lea. Piesele de mobilier expuse reprezintă un exemplu de interpretare în manieră populară a stilului baroc, fiind lucrate în sec. al XVIII-lea si al XIX-lea de meşterii austrieci din mediul provincial, care au folosit ca materie primă lemnul de esenţă moale, pictat. Ornamentele preferate sunt cele florale, arhitecturale şi scenele religioase.

ETAJ 3
Anticamera salonului de muzică
Spaţiul rezervat în perioda interbelică pentru ” Anticamera salonului de muzică” şi “Odaia săsească” mai păstrează soba săsească decorată cu cahle pictate cu motivul arborelui vieţii sub forma vasului cu flori şi grupează o garnitură de mobilier de la începutul sec. al XVIII-lea, sculptată în lemn de cedru cu antrelacuri, vrejuri şi animale fantastice.

Salonul de muzică şi biblioteca Reginei Maria
Amenajat în vechiul pod al cetăţii “Salonul de muzică şi biblioteca Reginei Maria” devine în perioada interbelică cea mai mare încăpere a castelului. Şemineul situat pe mijlocul peretelui de est aminteşte de vatra cu coş şi laviţele româneşti, iar soba de zidărie dinspre anticamera salonului a fost decorată cu cahle săseşti pictate în sec. al XIX-lea. Stilul eclectic ales în decorarea interiorului este dominat de elementele de inspiraţie rustică: friza de cancee transilvănene aşezate pe poliţa şemineului, etajera încrustată cu rozete în os şi sidef amintind de blidarul românesc sau cele două covoare, oltenesc şi basarabean, aşezate lângă cele două blănuri de urs. Dintre instrumentele muzicale se mai păstrează armoniul „Trayser”, fabricat la Stuttgart. Mobilierul este confortabil, remarcându-se fotoliul din 1914 cu tapiţeria originală, divanul acoperit cu perne, canapeaua şi fotoliile complet tapiţate, iniţial acoperite cu creton, material la modă în perioada interbelică. O măsuţă de inspiraţie spaniolă, cu două elemente de fier încrucişate sub tăblia mesei, poartă crucea gamată, simbol al Reginei Maria. Scafe norvegiene din lemn decorează şemineul, iar icoanele sunt aşezate în nişe, în locuri de taină. Jardiniera metalică amplasată în faţa căminului a fost adaptată de Regina Maria şi folosită ca ladă de lemne, iar atmosfera medievală este sugerată de statueta călăreţului realizată în lemn policrom de Josef Moest. Cărţile, cele mai multe în ediţie de lux, princeps, ocupă trei corpuri ale bibliotecii în fix, ultima vitrină grupând obiectele din metal identificate pentru acest interior în inventarele de epocă.

Sala cu mobilier săsesc
Realizată prin mansardarea unui vechi pod al cetăţii de pe latura nordică în timpul lucrărilor de restaurare interbelice, încăperea adăpostea “Camera secretarului”, apoi pe cea a învăţătorului, şi mai păstrează elementele de lemn aparent şi soba decorată cu cahle săseşti pictate în sec al XIX-lea. Piesele de mobilier expuse, pictate policrom cu şablonul în sec. al XVIII-lea si al XIX-lea, sunt rezultatul meşterilor saşi din zona Rupea şi ele făceau parte, de cele mai multe ori din zestrea fetelor. Decorul principal este cel al pomului vieţii sub varianta vasului cu flori de tip renascentist într-o interpretare populară. Pe lângă piesele originale, biroul, care nu este întâlnit în interiorul tradiţional săsesc, a fost realizat pe comandă, la dorinţa Reginei Maria. Efectul decorativ este potenţat de ţesăturile lucrate artistic de pe masă şi pat, dar şi de obiectele de ceramică lucrate în diverse centre de olari din Transilvania.

ETAJ 4
Sala trofeelor de vânătoare
Amenajată în vechiul salon al Principelui Nicolae, încăperea prezintă o nişă în care se află o sobă din plăci de teracotă smălţuite cu motive animaliere, pictată manual într-o factură naivă. Este evidentă importanţa elementelor arhitecturale din lemn de brad aparent, atmosfera fiind completată de câteva piese de mobilier de la începutul sec. al XX-lea, de trofeele de vânătoare şi vasele de faianţă slovacă cu motive zoomorfe.

Sala Regina Maria
Expoziţia documentară vizează importanţa avută de Regina Maria în destinul castelului, prezentând imagini exterioare şi interioare ale reşedinţei de vară, portrete ale Reginei Maria şi obiecte personale. Mai sunt expuse într-o casetă luminată imaginea mormântului “Inima Reginei”, aflat într-o nişă la poalele Măgurii Branului şi imaginea casetei din argint aurit în care a fost depusă inima Reginei Maria.

Camera Principelui Nicolae
În perioada interbelică a fost amenajat un apartament al Principelui Nicolae la etajul al IV-lea. Interiorul realizat în vechea odaie a Principesei Maşka mai păstrează o parte din decoraţia cu elemente de brad şi expune o garnitură de mobilier austriacă, pictată cu ornamente Secession, motive preferate de Regina Maria. Din cameră se poate ajunge pe o loggie mică de unde se pot admira împrejurimile.

PENTRU TURISTII AMATORI DE ISTORIE , NOBILITATE ,RAFINAMENT , TRADITII ROMANESTI, AER CURAT , LINISTE , AFLATI CA DOMENIUL BRAN ESTE SITUAT LA NUMAI 30 DE KILOMETRI DE BRASOV ,INTR-O LUME DE BASM   LA 40 DE MINUTE DE MERS CU MASINA .

 Programul de vizita al castelului:

 01 mai – 30 septembrie
 Luni: 12:00 – 18:00
 Marti – Duminica: 9:00 – 18:00
 Ultima intrare: 18:00
 
 01 octombrie – 30 aprilie
 Luni: 12:00 – 16:00
 Marti – Duminica: 9:00 – 16:00
 Ultima intrare: 16:00
 
 Programul pentru Sarbatorile Pascale 2013:
 04 Mai 2013: 09:00 – 16:00
 05 Mai 2013:   11:00 – 18:00
 06 Mai 2013: 09:00 – 18:00
   

Compania de Administrare a Domeniului Bran

Str. General Traian Mosoiu, nr. 24
Casa “Principesa Ileana” – Castelul Bran,
Judetul Brasov

Tel.: +4 0268 237 700
        +4 0268 237 701
Fax: +4 0268 237 702

e-mail: office@bran-castle.com

PENTRU DETALII ACCESATI

WWW.BRAN-CASTLE.COM

 

ARTICOL REDACTAT SI PUBLICAT  DE DIVIZIE EXCEPTIONALA  CU AJUTORUL SITE-URILOR :

WWW.WIKIPEDIA.COM, WWW.GHIDINFOTURISM.RO , WWW.HISTORIA.RO , WWW.BRAN-CASTLE.COM

 

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s